EXCLUSIV!
La periferia Kabulului, în TPG Camp, se află 14 cetățeni români, izolați alături de alți 400 de oameni de mai multe naționalități. Românii reprezintă personal contractant pentru una dintre cele mai mari companii private de pază și securitate din lume, Garda World. Garda World asigură paza și protecția personalului civil al ONU sau delegației Uniunii Europene, care își desfășoară activitatea în zonele fierbinți ale lumii, cu grad înalt de risc. Angajații GW sunt militari, luptători anti-tero, jandarmi sau din alte structuri specializate în pază și protecție din toată lumea, unii trecuți în rezervă, alții doar suspendați la cerere din serviciul militar. Ei sunt angajați pe proiect iar la sfârșitul stagiului sau a misiunii se întorc acasă, la familii și la locurile de muncă, rămânând în baza de date a angajatorului care îi poate rechema pentru un nou proiect. Sunt asemenea fotbaliștilor care semnează contracte și joacă la echipe din alte țări decât cea de origine. Am făcut această precizare deoarece în spațiu public au apărut opinii cum că acești oameni nu ar trebui să beneficieze de ajutor pentru repatriere deoarece ar fi mercenari, plătiți să lupte sub steaguri străine pe bani mulți. Total greșit! Spre deosebire de mercenarii care sunt plătiți să dea lovituri de stat sau să asasineze rivali politici sau de afaceri, personalul contractant de pază și securitate se ocupă cu paza obiectivelor instituțiilor precum ONU sau UE sau ONG-uri și organizații umanitare și a personalului care deservește aceste entități care funcționează în zone de război sau de conflict sau de reconstrucție după războaie sau dezastre naturale.
Revenind la cei 14 români care se află izolați la periferia capitalei Afganistanului, aceștia ar fi trebuit să fie escortați de la sediul către aeroport împreună cu ceilalți 400 de civili aflați în TPG Câmp. TPG Camp este un ansamblu rezidențial cu grad ridicat de securitate în care erau cazați lucrătorii diferitelor instituții și organizații implicate în activități de ajutorare a Afganistanului în perioada dinaintea retragerii armatei americane. În cursul zilei de ieri, în timp ce încercau să ajungă la aeroport împreună cu angajații UNOPS cărora le asigurau protecția, au fost blocați și direcționat spre TPG Camp. UNOPS este Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect, un grup operațional al Organizației Națiunilor Unite, unde lucrează civili, specialiști în diverse domenii. Grupul a respectat ordinul talibanilor și s-a alăturat celorlalți locatari ai campusului. Alături de Gurkhas, luptătorii din Garda Nepaleză, care asigurau deja paza campusului, cei 14 români au reușit să aducă liniștea printre civilii sechestrați.
La scurt timp au început negocierile cu talibanii care au înconjurat ansamblul rezidențial. Talibanii au cerut ca toți cei care dețin arme să le predea și apoi vor fi escortați în siguranță spre aeroport. Într-un final, pentru binele civililor aflați în campus, toți cei care se ocupau de pază au decis să predea armamentul. În schimb talibanii au promis ca un lot de 130 de oameni să fie conduși dimineață la aeroport. Totul părea că merge bine până spre seară, când a venit veste proastă. Un lider taliban s-a răzgândit și nu a mai vrut să lase pe nimeni să plece. Fără niciun motiv. A urmat o noapte tensionată. În special civilii au intrat în panică. Apoi a venit dimineața și s-au reluat negocierile cu talibanii. Conform negocierilor, în cursul zilei de azi urma ca cei din TPG Câmp să fie mutați într-un alt campus la aproximativ 100 de metri de intrarea în aeroport, apoi să li se creeze un culoar pentru a ajunge la aeronavele ce urmează să-i scoată din zona de conflict. Se negocia protecția care să le fie oferită de talibani în condițiile în care între ei au început deja certurile inter-tribale pentru putere și zonele de influență și unii dintre ei nu mai respectă promisiunile făcute de cei din alt trib.
Ultimele informații obținute de SursaZilei.net din campus sunt de acum câteva minute, ora 15.00, ora României. Niciun om nu părăsise încă TPG Camp și nimeni nu știa cum decurg negocierile de afară. Românii din TPG Camp ne-au rugat să facem apel la cei din MAE, să-i informăm despre situația lor. Am solicitat un punct de vedere de la MAE. Cei din MAE nu aveau cunoștință despre ce se întâmplă la periferia Kabulului. Din răspunsurile lor se pare că nici măcar nu ar ști că mai există 14 români rămași izolați la marginea orașului ocupat de talibani. Faptul că autoritățile române nu au cunoștință despre cei 14 se poate deduce și din socotelile pe care le tot anunță, când premierul Cîțu, când comunicatele MAE sau instituția prezidențială. Ei nu au fost socotiți alături de cei 35 de români despre care s-a vorbit că se încearcă recuperarea lor, fie pentru că nu se știe despre ei fie pentru că pur și simplu nu interesează pe nimeni situația unor oameni etichetați drept „mercenari”, în realitate cadre militare ale României. Ni s-a transmis că românii trebuie să ia legătura cu ambasada noastră din Islamabad și să își anunțe acolo prezența în Afganistan. Vom reveni cu date de ultimă oră despre situația conaționalilor noștri și despre cum decurge operațiunea de aducere a lor acasă.
L.E. (ora 17.20, ora României)
Ministerul Afacerilor Externe a reacționat la prezentul articol, transmițându-ne un transcript al interviului acordat astăzi de ministrul de externe, Bogdan Aurescu, pentru jurnaliștii de la Radio România Actualități. În locul unui comunicat de presă, ni s-a solicitat să redăm dialogul cu reporterul de la RRA. Cu toate că nu există o aparentă legătură între cele prezentate în articolul noastru și cele declarate de ministrul de externe și cu toate că nu este uzual ca o autoritate a statului să răspundă unui organ de presă cu un alt articol publicat de către un alt organ de presă, vom reda fragmentul de interviu primit de la MAE.
Realizator: 27 de cetăţeni români se află în prezent pe Aeroportul Internaţional din Kabul şi urmează să fie evacuaţi fie cu o aeronavă a Forţelor Aeriene Române, care ar putea să ajungă mâine în Afganistan, fie cu o aeronavă NATO, a declarat, pentru Radio România Actualităţi, ministrul de externe Bogdan Aurescu. El a confirmat de asemenea că, în afară de conaţionalii care se află pe aeroport, mai sunt alţi câţiva la o fostă bază militară americană şi că se fac demersuri pentru recuperarea lor.
Bogdan Aurescu: Ne aşteptăm ca în cursul zilei de mâine, în funcţie de modul în care se va derula acest zbor, să ajungă acolo avionul românesc. În acelaşi timp, folosim şi toate celelalte opţiuni pe care le avem la dispoziţie. Ieri am discutat în format interinstituţional şi despre posibilitatea ca un avion NATO care deja a decolat din Ungaria, acum câteva ore, către Kabul, să preia o parte dintre cetăţenii români care se găsesc acolo. Prin urmare, dacă acest avion va ajunge, şi va ajunge mai repede decât avionul românesc, el va putea să preia o parte dintre cetăţenii români. De asemenea, folosim orice altă variantă care apare ca oportunitate pentru evacuare.
Reporter: Există informaţii că mai mulţi români ar fi blocaţi pe o fostă bază militară americană din Kabul care ar fi încercuită de talibani.
Bogdan Aurescu: Da, există o parte dintre cetăţenii români care se regăsesc într-o bază militară, care se află la circa șase kilometri de Aeroportul Internaţional din Kabul. Se discută, pe diverse canale, tranzitul acestora spre Aeroportul Internaţional, n-aş vrea să dau foarte multe detalii în momentul de faţă, pentru că este o operaţiune în curs. Sperăm ca și ei să ajungă cât mai curând în Aeroportul Internaţional.