Fostul președinte al OMV, Rainer Seele, a fost cel care a adus primul în discuție ieșirea companiei austriece din Acționariatul Petrom. El și-a bazat decizia pe faptul că noua etapă de dezvoltare a economiei mondiale este una a petrochimiei și nu una tradițională de petrol și gaze. Noul președinte al OMV, Alfred Stern, proaspăt ales la conducerea grupului dar care își va începe mandatul în luna august, dorește să meargă mai departe pe linia trasată de Seele. Conform jurnaliștilor de la Kurier, Stern consideră că investiția în Petrom este una de modă veche și nu se mai potrivește cu portofoliul grupului OMV.
Faptul că austriecii de la OMV erau focusați pe extragerea resurselor de petrol și gaze din România dar că nu au avut nicio intenție de a merge mai departe cu Petrom pe linia de petrochimie, o reprezintă și închiderea combinatului Arpechim din Pitești. În loc să investească în modernizarea combinatului, ceea ce ar fi fost în trend cu noua politică a grupului, OMV a decis închiderea și chiar distrugerea utilajelor de la Pitești. Prin închiderea Arpechim, austriecii de la OMV au dat două lovituri, lăsând fără materie primă și combinatul Oltchim. În felul acesta, concurența austriacă de la Borealis, devenită parte a OMV de curând, și-a asigurat un culoar favorabil, distrugând o posibilă viitoare concurență. Atât Seele cât și Stern provin din compania de petrochimie Borealis. Procurorii austrieci au început verificările cu privire la felul în care OMV a preluat pachetul majoritar al Borealis, dar mai ales prețul enorm plătit de OMV, care nu are justificare economică.
La momentul privatizării, Petrom avea 60.000 de angajați. În anul 2020 mai lucrau doar 11.000 de oameni care au generat 302 milioane de euro din profitul total al grupului OMV care a fost de 1,68 miliarde euro.
Conform jurnaliștilor de la Kurier, în România există mari temeri cu privire la vânzarea acțiunilor OMV deținute la Petrom. Marea spaimă a românilor ar fi ca rușii de la Gazprom sau maghiarii de la MOL să preia pachetul majoritar de la Petrom și în felul acesta să pună mâna pe zăcămintele de aur și gaze naturale ale României. Kurier îl citează pe președintele AUR, George Simion, care susține că “ vânzarea Petrom către Gazprom ar fi o greșeală geopolitică majoră. Suntem în NATO și UE și nu dorim să devenim parte a imperiului rus”.
Valoarea de piață la zi a Petrom este estimată la 2,5 – 4 miliarde de euro însă este greu de crezut că austriecii vor putea obține acest preț, mai ales că statul român încă are un cuvânt greu de spus în această speță. Compania Petrom este listată atât pe bursa de la București cât și pe cea de la Londra. Statul deține 28% din acțiuni în timp ce un procent de 21% este liber la tranzacționări. Unui dintre posibilele soluții despre care se discută în legătură cu soarta Petrom, este renaționalizarea. Mai exact se vorbește despre posibilitatea ca Romgaz, compania de stat care se ocupă cu gestionarea resurselor de gaze naturale din România, să răscumpere acțiunile deținute de OMV la Petrom în numele statului român. După cum se știe, Romgaz are de achitat un miliard de euro americanilor de la EXXON, care s-au retras din proiectul de la Marea Neagră.
Deocamdată soarta Petrom nu este bătută în cuie. Noul CEO, Alfred Stern, vrea să prezinte noua strategie a grupului OMV în luna octombrie. Pentru a definitiva în timp util strategia, managementul grupului începe încă din această săptămână ședințele și analizele. Vânzarea Petrom are opoziție inclusiv din rândul managementului OMV, unii directori considerând că prin această tranzacție grupul austriac va pierde un sfert din întreaga producție de țiței și gaze naturale.