Satul românesc, tinerii și fondurile europene!

EDITORIAL

Editorial de Marian Vișu-Iliescu, consultant fonduri europene pentru mediul rural sau „un țăran cu multe diplome”

Satul românesc în pofida minimalizării importanței oferite de politicieni după 1989, continuă să existe în obiceiuri și felul de a se manifesta ca izvor de existență a multora dintre noi.

Odată cu fenomenul de industrializare, a apărut exodul de la sat la oraș.

Cu toate vicisitudinile vremurilor, satul continuă să existe ca entitate administrativă și culturală. Acest fapt este vizibil din statistica actuală care arată că 48% din populația țării trăiește în satul românesc. Cifra se află între limita de jos a normalității și dezamăgirea că întinderea mare a satului românesc nu este ocupată cu o populație mai numeroasă. Așa se explică gradul scăzut de dezvoltare economică a satului românesc, consecința fiind populație mai scăzută, buget pe măsură, implicit fonduri insuficiente pentru dezvoltare.

Am nutrit speranța că fondurile europene destinate agriculturii și dezvoltării mediului rural, vor contribui la atragerea tinerilor care să se instaleze în satul românesc.

Nu spun că nu ar fi de interes, dar condițiile aberante de multe ori, îi împiedică pe cât mai mulți tineri să acceseze fondurile europene destinate lor.

Ar trebui de urgență ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Mediului Rural, ca forum tutelar, să se așeze la masa negocierii cu organizațiile tinerilor fermieri, în vederea îndreptării prevederilor limitative din ghidul solicitantului și împreună să emită criterii de selecție încurajatoare pentru tinerii fermieri.

Gradul mare de îmbătrânire a populației din satul românesc, ne obligă să venim cu măsuri rapide și stimulative pentru atragerea tinerilor în mediul rural.

În ultima perioadă sunt tot mai des contactat de tineri care ar dori să dezvolte ferme de creștere a animalelor cu ajutorul fondurilor europene, dar sunt pus în postura de a repeta ca un patefon pentru mulți dintre ei că nu se încadrează din punct de vedere al prevederilor restrictive din ghidul solicitantului sau că nu are deja o exploatație de minim 12.000 S.O. Euro. 

Oare cine scrie aceste cerințe s-a gândit că tânărul de cele mai multe ori tocmai pentru acest lucru (construirea unui grajd după normele europene) solicită acești bani?!?

Un tânăr m-a întrebat zilele trecute dacă este normala o asemenea gândire din partea autorităților statului, el să fie nevoit să vândă câteva zeci de animale pentru a face rost de bani pentru o construcție după normele europene, când cu ajutorul acestor bani europeni și-ar putea construi grajdul și să rămână cu șeptelul întreg. Așa a gândit un tânăr fermier cu 8 clase primare, dar cu o gândire foarte sănătoasă. 

Cu siguranță mai sunt și alte măsuri restrictive. Spre exemplu, tinerii fermieri dornici să acceseze fondurile europene, sunt obligați la semnarea Contractului de finanțare să facă dovada că deține o *exploatație comercială de tip A*; păi tânărul tocmai acest lucru dorește să realizeze prin accesarea acestor bani europeni.

Cu toate piedicile puse din neștiință sau cu rea voință,  România încă mai are tineri care doresc să se ocupe de creșterea animalelor, dar cum spune o vorbă din popor: „ important să  fie lăsați să lucreze și să nu fie încurcați”.  

Propun Ministrului Agriculturii să ordone eliminarea acestor prevederi restrictive, rezultatul va fi unul de demarare a fenomenului de zootehnizare și implicit majorarea șeptelului de animale. La cum îl cunosc eu pe Domnul Ministru, dacă cineva(poate L.Orban, sau poate mai „sus”) din partid îi șoptește la ureche această propunere, cu siguranță o va pune în practică.

Dintotdeauna am afirmat că în timp trebuie să reducem gradul mare (27%) din populația activă a țării care se ocupă cu agricultura, să trecem la un fenomen de dezvoltare și a altor industrii și servicii în satul românesc, doar așa putem dezvolta sustenabil zona rurală.

Un pas a fost făcut prin intermediul fondurilor europene pentru activitățile non-agricole din mediul rural, dar alocarea este insuficientă. 

Trebuie cât mai rapid promovată și votată o lege a satului românesc prin intermediul căreia să stimulăm agenții economici care înființează și dezvoltă afacerii în acest perimetru mirific al țării noastre. 

Este imperios necesar sa gândim o nouă abordare a fostului Program Start-Up Nation, destinat special satului românesc, în sensul că proiectele destinate mediului rural să aibă o strategie de evaluare destinată specificității zonei și cu criterii de selecție adecvate. 

De asemenea, ca să încurajăm instalarea tinerilor în mediul rural, trebuie să-i stimulăm legislativ, să dețină întâietate la dreptul de cumpărare a terenurilor agricole.

Triada: Satul românesc, tinerii fermieri și fondurile europene, ar trebui exploatată la maxim și cu maximă urgență pentru un bun viitor și un grad ridicat de dezvoltare.  

Să nu uităm ce a spus Nicolae Labiș: „Nu se pierde nimic, câștigând viitorul”!

ARTICOLE RECOMANDATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

ULTIMELE ȘTIRI