Aproximativ 7 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene provin din cotizațiile unor țări non-UE, fapt care nu este neapărat pe placul Curții de Conturi Europene

Turicia a cotizat 1,3 miliarde euro la bugetul UE

Bugetul Uniunii Europene nu se formează doar din cotizațiile țărilor membre ci și din contribuțiile a 18 state care nu fac parte din UE. Fiecare dintre aceste țări are un anumit interes pentru care contribuie la bunăstarea și prosperitatea cetățenilor UE. De exemplu, Turcia a contribuit cu 1,3 miliarde euro la buget, făcând parte, alături de Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord din grupul țărilor candidate la UE, care, prin cotizația lor au primit acces la unele programe cum ar fi Orizont 2020 și ERASMUS+.

CCE vrea să controleze „pachetele de înțelegeri”

În afara țărilor candidate, la bugetul UE mai cotizează și țările potențial candidate, Kosovo și Bosnia Herțegovina. Însă cei mai mari contribuabili sunt Elveția și Norvegia cu câte 2,2 miliarde euro fiecare. Cele două țări, alături de Islanda și Liechtenstein, fac parte din AELS, Asociația Europeană a Liberului Schimb. În afară de cotizația la bugetul UE, țările din AELS mai acordă anual, în medie, 0,5 miliarde de euro direct unor state membre ale UE, cu scopul de a veni în completarea politicii de coeziune a UE prin reducerea diferențelor sociale și economice din UE și din Spațiul Economic European. Aceste contribuții directe au intrat în vizorul Curții de Conturi Europene care analizează dacă aceste „pachete de înțelegeri” aduc beneficii proporționale cu beneficiile primite pentru accesul la piața UE și dacă nu există riscul unei duble finanțări.

Se caută un algoritm echitabil între contribuție și accesul la piața UE

Auditorii subliniază provocările aferente contribuțiilor plătite direct de țările ALES unor state membre ale UE, deci nu la bugetul UE, asupra cărora instituțiile UE nu exercită niciun control direct, existând riscul dublei finanțări. Aceste contribuții pot fi considerate ca o contrapartidă pentru participarea țărilor AELS la piața internă a UE. Chiar dacă negocierile iau în calcul într-o anumită măsură beneficiile pe care aceste țări le obțin de pe urma participării lor la piața internă, cuantumurile totale ale contribuțiilor sunt rezultatul unui acord politic și nu există o metodologie specifică pentru calcularea lor. Provocarea pentru UE este de a se asigura, în cadrul negocierilor viitoare cu țările respective, că aceste contribuții financiare sunt proporționale cu beneficiile accesului la piața internă. În ceea ce privește punerea în aplicare a contribuțiilor plătite direct unor state membre ale UE, există două cadre legislative separate, iar mecanismele de gestionare, de raportare, de control intern și de audit sunt și ele distincte pentru granturile norvegiene/granturile SEE și pentru contribuția Elveției la Uniunea Europeană extinsă. 

Contribuția non-UE reprezintă numai 1% din bugetul total

În afara categoriilor de țări cotizant la bugetul UE amintite mai sus mai există și grupul țărilor cotizannte care fac obiectul politicii de vecinătate a UE. Acestea sunt Armenia, Georgia, Israel, Moldova, Tunisia și Ucraina, cărora li se alătură și Insulele Feroe. Dintre aceste țări, Israel a contribuit cu 1 miliard de euro la bugetul UE. Chiar dacă pare o sumă mare, cele 7 miliarde de euro reprezintă numai 1% din bugetul UE pentru perioada 2014-2019, perioadă care a fost analizată de auditorii CCE.

ARTICOLE RECOMANDATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

ULTIMELE ȘTIRI