Ursula von der Leyen vine astăzi la București cu un mesaj despre securitatea Mării Negre, după atacurile rusești cu drone asupra navelor comerciale de lângă coasta noastră. Pe agendă sunt și bugetul european și aderarea Republicii Moldova. Numai că șefa Comisiei vine dintr-o Europă în care tot mai multe capitale îi contestă stilul. Două dintre ele sunt Franța și Polonia.
În Franța, primul reproș ține de putere. Ministrul francez de Externe a criticat-o public pentru că a trimis un comisar, fără mandat de la statele membre, la o reuniune internațională convocată la Washington. Tot el i-a cerut Comisiei să respecte strict limitele tratatelor. Un fost ambasador al Franței în Statele Unite spune că Ursula își depășește atribuțiile în politica externă și impune o linie germană. Un analist al European Policy Centre ajunge la aceeași concluzie: încearcă să joace un rol politic pe care instituția ei nu i-l permite.
Al doilea reproș francez privește fermierii. Franța a condus opoziția față de acordul comercial cu America de Sud, iar Polonia s-a numărat printre statele care au votat împotrivă. Comisia a mers totuși mai departe și a decis aplicarea provizorie a acordului, deși Parlamentul European ceruse verificarea lui la Curtea de Justiție a UE.
În Polonia, acuzația e alta: că a luat partea unei tabere. În plină criză a Curții Constituționale, Bloomberg a relatat, citând surse, că Ursula a renunțat la o conferință de presă cu președintele conservator al Poloniei, ca gest de sprijin pentru premierul Donald Tusk. Comisia neagă și invocă probleme de agendă. Opoziția conservatoare vorbește însă de dublu standard. Sub guvernul conservator, Bruxelles-ul a înghețat fonduri de până la 137 de miliarde de euro. După schimbarea guvernului, Ursula a anunțat deblocarea lor înainte ca legile să fie modificate.
Pentru România, lecția e directă. Și aici au apărut critici: europarlamentarul liberal Rareș Bogdan cere ca Ursula să facă un pas în lateral și spune că Pactul Verde a pus în genunchi o bună parte din industria europeană, inclusiv pe cea românească.
Iar miza zilei sunt banii. Propunerea Comisiei pentru bugetul 2028–2034 comasează fondurile agricole și pe cele de coeziune. Polonia, Italia și Spania acuză că acestea sunt singurele politici tăiate în termeni reali. România face parte din grupul celor 17 state care se opun acestor tăieri.
Experiența Franței și a Poloniei arată că la Bruxelles concesiile vin sub presiune. Fermierii au obținut acces anticipat la 45 de miliarde de euro abia după protestele cu tractoare. Întrebarea pentru București nu este doar ce promite Ursula pentru Marea Neagră, ci și ce acceptă România la masa bugetului.
