De ce a rămas Călin Georgescu în arest încă 30 de zile. Judecătorii invocă discuții despre azil politic în Italia

Judecătorii au considerat că există în continuare riscul ca cei doi să se sustragă anchetei, invocând inclusiv conversații interceptate despre găsirea unei locuințe în Italia și obținerea azilului politic.

Instanța a analizat și documentele descoperite la percheziții, precum și probele din dosarul în care Georgescu este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Decizia privind arestarea nu reprezintă o hotărâre asupra vinovăției inculpaților.

Discuții despre o locuință în Italia și obținerea azilului politic

Unul dintre argumentele prezentate în motivarea Curții de Apel se referă la conversațiile înregistrate între Călin Georgescu și Ionel Rusen.

Potrivit judecătorilor, în discuțiile respective, fostul candidat la alegerile prezidențiale i-ar fi cerut lui Rusen să găsească o proprietate în Italia. În interceptări apar formulări precum „să intre sub incidența legii italiene”, „să ia copiii și gata” și „important e să nu detecteze nimeni nimic”.

Instanța menționează și discuții din mai 2025 despre posibile demersuri pentru obținerea azilului politic în Italia, atât pentru Georgescu, cât și pentru persoanele care l-ar fi sprijinit.

Apărarea a susținut că discuțiile aveau în vedere simpla achiziționare a unei locuințe în străinătate. Judecătorii au apreciat însă că, analizate împreună cu celelalte probe, conversațiile și demersurile menționate indică un risc actual de sustragere de la anchetă.

Dosarul în care este cercetat Călin Georgescu: un prejudiciu de 1,1 milioane de euro

Ancheta DIICOT vizează un presupus mecanism prin care un om de afaceri ar fi fost convins să transfere garanții în valoare totală de 1,1 milioane de euro pentru obținerea unor finanțări externe care nu s-au mai concretizat.

Potrivit acuzațiilor prezentate în dosar, Călin Georgescu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena ar fi acționat împreună pentru a-l determina pe omul de afaceri Răzvan-Liviu Leu, reprezentantul societății Real Concrete Land, să plătească sumele respective.

Inițial, acestuia i-ar fi fost promisă o finanțare de șase milioane de euro, iar ulterior posibilitatea majorării creditului la 15 milioane de euro. Pentru obținerea banilor, firma ar fi transferat garanții în valoare de 1,1 milioane de euro.

Finanțarea nu a mai fost acordată, iar banii nu ar fi fost restituiți.

În documentele analizate de judecători apare și instituția financiară Wealth Bank, prezentată omului de afaceri drept o bancă din Marea Britanie. Potrivit actelor din dosar, aceasta ar avea sediul în Insulele Comore, iar banii ar fi fost transferați într-un cont aparținând unei alte entități bancare.

Ce rol ar fi avut Georgescu în presupusa înșelăciune

Judecătorii au reținut că fostul candidat la prezidențiale ar fi făcut legătura între omul de afaceri și Ionel Rusen, prezentat drept o persoană care ar fi putut facilita obținerea creditului.

În motivare sunt menționate convorbiri telefonice, mesaje și corespondență electronică prin care Georgescu ar fi continuat să ofere asigurări privind rezolvarea situației.

Printre formulările citate de instanță se numără „Mă ocup. Revin” și „Am vorbit. Se duce personal la bancă astăzi”.

Apărarea a contestat acuzațiile și interpretarea probelor. Avocatul lui Ionel Rusen a susținut că documentele semnate de firma omului de afaceri indicau natura operațiunilor și riscurile asumate și că situația ar putea reprezenta un litigiu contractual, nu o înșelăciune.

Curtea a apreciat însă că probele administrate până în acest moment susțin existența unei suspiciuni rezonabile privind comiterea faptelor cercetate.