Pensionar de lux la 44 de ani
Fostul șef al Direcției generale Anticorupție din Ministerul de Interne, chestorul principal Alexandru Cătălin Ioniță, a fost trecut în rezervă la cerere, la sfârșitul lunii septembrie a anului 2020. El fusese demis de la conducerea DGA în urma anulării certificatului ORNISS și era pus la dispoziția ministrului. „Directorul general al Directiei Generale Anticoruptie a fost eliberat din functie, intrucat nu mai detine autorizatia de acces la informatii clasificate din partea Oficiului Registrul National al Informatiilor Secrete de Stat, necesara exercitarii functiei. În prezent, ofiterul este pus la dispozitia Ministerului Afacerilor Interne in vederea stabilirii altor atributii profesionale” a transmis Ministerul Afacerilor Interne la acel moment. Cu toate că ar fi trebuit să rămână la dispoziție timp de 6 luni, acesta a depus cererea de pensionare care i-a fost aprobată după doar o lună de la demitere. Astfel, la vârsta de numai 44 de ani și după 22 de ani de activitate, Catalin Ioniță a devenit pensionar de lux și a putut să se întoarcă legal la afacerile familiei.
Cercetat de DNA, albit de “academicieni”
Cătălin Ioniță a fost cercetat penal de DNA, în 2018, pentru pentru infracțiunile de trafic de influență și fals în declarații în formă continuată, însă dosarul a fost în final clasat. Dar Ioniță nu a avut probleme doar cu DNA-ul. El a intrat în atenția presei și din cauza lucrării sale de doctorat pe care a susținut-o în anul 2012 la fabrica de diplome și doctorate de la Academia de Poliție Al. Ioan Cuza din București. După ce jurnalista Emilia Sercan i-a luat lucrarea la verificat, acuzându-l încă din anul 2016, pe Ioniță de plagiat, Comisia de Etică a Academiei de Poliție a ajuns la concluzia, în 2019, că lucrarea chestorului Ioniță nu este plagiată. Așa că șeful DGA și-a continuat activitatea, având chiar și o scurtă perioadă, de 6 lunii, când a fost împuternicit pe funcția de șef al Poliției Române.
Mai întâi lăsat fără ORNISS
Totul a mers bine pentru Ioniță până când , în august anul trecut, nu i-a mai fost reînnoit certificatul de acces la documente secrete, ORNISS și a fost pus la dispoziția superiorilor. După care a urmat pensionarea la cerere.
Motivele pentru care nu i-a mai fost prelungit certificatul ORNISS nu au fost prezentate public până acum însă ar putea avea legătură cu un alt dosar ce urma să i se deschidă chestorului Cătălin Ioniță. De aici și graba cu care Ioniță a cerut să iasă la pensie, cerere care i-a și fost aprobată înainte de împlinirea celor 6 luni în care trebuia să stea la dispoziția conducerii Ministerului de Interne. Este vorba despre o decizie definitivă care, dacă l-ar fi “surprins” pe chestorul Ioniță în activitate, ar fi putut avea consecințe administrative și penale asupra carierei acestuia.
…apoi lăsat și fără titlul de doctor
La data de 23.02.2021, CNATDCU, comisia care analizează și validează lucrările de doctorat și implicit calitatea de doctor, a emis o decizie definitivă prin care lucrarea de doctorat a chestorului Cătălin Ioniță a fost declarată plagiată iar acestuia i s-a retras titlul de doctor obținut în 2012 la Academia de Poliție. Decizia de retragere a titlului de doctor l-a prins pe Ioniță la pensie, în rezervă, cu gradul de general de brigadă și pensia aferentă. O anchetă penală nu ar mai prezenta vreun interes pentru procurori deoarece peștele cel mare s-a transformat în peștișor, iar o anchetă administrativă nu ar mai putea avea efect asupra pensiei și gradului deținut de făptuitor, deoarece așa e legea pentru polițiști. Ei nu pot fi retrogradați și penalizați pentru fapte comise în timpul activității chiar dacă sunt judecați și găsiți vinovați. De aceea foarte mulți ofițeri superiori din Poliție, care află că fac obiectul unei anchete penale, se pensionează și trec în rezervă cu gradele și drepturile financiare, pensiile, nealterate. Așa a făcut și actualul general de brigadă (R) Alexandru-Cătălin Ioniță.
Nașul și alte proptele, baza unei cariere solide
Cătălin Ioniță a devenit doctor în anul 2012 și chestor de poliție în anul 2016, prind Decretul nr 1059/29.11.2016, sub semnătura Președintelui României Klaus Iohannnis și a Primului Ministru Dacian Cioloș. La vremea aceea, cu ocazia Zilei Naționale de 1 Decembrie s-au făcut mai multe avansări în grad, unele la apelul bocancilor, ocazie cu care inclusiv celebra Irina Alexe, actual secretar de stat în MAI și apropiată a lui Dacian Cioloș, mai primea la urgență o a doua stea de general la numai 32 de ani. Dar acesta este un alt subiect pe care îl vom trata separat. Revenind la avansarea la gradul de chestor al comisarului șef Alexandru-Cătălin Ioniță, conform Legii 360/2002 cu modificările și completările ulterioare, acest lucru se putea face, în primul rând, la propunerea ministrului de interne. La vremea aceea ministru era Dragoș Tudorache, un alt apropiat al lui Cioloș. El preluase mandatul la data de 1 septembrie, de la Petre Tobă. Petre Tobă este nașul lui Cătălin Ioniță, cel pe care l-a susținut și așezat în funcții cheie în Poliția Română de-a lungul timpului. Sursele din MAI susțin că propunerea de a fi avansat la gradul de chestor pentru Ioniță a fost făcută chiar de Tobă și negociată cu succesorul său din guvernul tehnocrat din care făcuse și el parte. În prima fază Ioniță fusese trecut pe lista de avansări în baza doctoratului deoarece Legea 360/2002 permitea acest lucru. Însă Guvernul Cioloș a modificat legea și Ioniță a trebuit să susțină un concurs, concurs despre care se spune în minister că este organizat numai pentru cei aleși să-l câștige. Faptul că Ioniță a beneficiat de sprijin în carieră o dovedește și faptul că numai după un an, pe 29.11.2017, chestorul cu o stea primește, la apelul bocancilor încă o stea, devenit chestor principal de poliției. Steaua a primit-o la propunerea ministrului Carmen Dan de această dată, la excepțional, cu toate că Legea 360 spune clar că stagiul între gradele de chestor este de minim doi ani. Presa de la acea vreme scria că prin avansarea și prin numirea ca director general interimar al IGPR, ministrul Carmen Dan încerca să-i câștige bunăvoința lui Cătălin Ioniță, care se afla la conducerea DGA, instituție care avea în lucru niște dosare ce priveau lideri ai vremii din PSD. Între timp însă a apărut dosarul deschis de DNA pe numele chestorului Ioniță iar acesta a făcut un pas în spate, rămânând doar director al DGA.
Incompatibilitățile, motivul retragerii ORNISS
După cum spuneam la începutul articolului, în vara anului 2020 lui Cătălin Ioniță nu i-a mai fost reînnoit certificatul ORNISS, motiv pentru care acesta nu mai putea ocupa o funcție de conducere, mai ales a unei instituții cum este DGA. Motiv pentru care a fost demis și pus la dispoziția conducerii Ministerului Afacerilor Interne. Motivul pentru care Chestorul Ioniță nu a mai primit certificatul de securitate este ținut la secret de către conducerea Ministerului de Interne. Am aflat că motivul a fost “incompatibilități” în conformitate cu Art. 160 din HG 585 (Legea care reglementează standardele de securitate din România). Despre ce incompatibilități este vorba nu am aflat dar redăm textul articolului 160 . Așadar, Art. 160: Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:
a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanţă în planul siguranţei naţionale ori a minţit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;
b) are antecedente penale sau a fost sancţionat contravenţional pentru fapte care indică tendinţe infracţionale;
c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul său de trai şi veniturile declarate;
d) consumă în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substanţe interzise prin lege care produc dependenţă;
e) are sau a avut comportamente imorale sau deviaţii de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la şantaj sau presiuni;
f) a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreţie; g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;
30
h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficienţe de discernământ confirmate prin investigaţie medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;
- poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilităţi exploatabile de către serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi.
Unul dintre aceste motive au dus la pierderea ORNISS-ului dar și la destituirea din funcție a chestorului Cătălin Ioniță.
Dacă tot nu mai sunt funcții de chestor, mai bine la pensie decât în anchetă
Cătălin Ioniță ar fi putut formula o contestație care ar fi trebuit soluționată în 6 luni sau în maxim 12 luni la cererea ministrului. Numai că Ioniță a ales să ceară pensionarea anticipată, după numai o luă, ceea ce i s-a și aprobat. În felul ăsta s-a pus batista pe țambal și toată lumea a bifat mulțumirea. Chestorul Ioniță a devenit general de brigadă în rezervă, cu toate drepturile și onorurile cuvenite în timp ce ministerul a scăpat de un scandal ce urma să izbucnească. Așa că în loc de o anchetă disciplinară ce ar fi trebuit să aibă loc ca privire la retragerea certificatului ORNISS, s-a ales o cale aparent legală și anume acceptarea pensionării pe motiv că nu se găsește un post corespunzător pregătirii și gradelor celui pus la dispoziție. Acest lucru rezultă și din răspunsul pe care ni l-a trimis Ministerul de Interne cu privire la această situație. “În limitele cadrului normativ invocat, în perioada de punere la dispoziție a domnului chestor de poliție Ioniță Alexandru-Cătălin, au fost parcurse procedurile interne necesare identificării unui post pretabil a fi ocupat de polițistul în cauză, potrivit ordinii de priorități prevăzute la art. 2731 din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare. Menționăm faptul că, raportat la situația profesională a polițistului, în structurile Ministerului Afacerilor Interne nu a fost identificat un astfel de post și nici perspectiva de vacantare ulterioară a vreunuia. În aceste condiții, nefiind posibilă numirea în funcție, au devenit incidente prevederile art. 69 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare.” Ce-i drept, fără ORNISS ar fi fost chiar greu dacă nu imposibil să i se găsească un post similar cu cel pe care l-a deținut chestorul Ioniță. Ca o notă a autorului, trebuie spus că această prevedere legală a fost și este temelia corupției din Ministerul de Interne, deoarece nici un șef nu poate fi schimbat din funcție pentu incompetență fără a i se oferi o altă funcție similară în care să-și dovedească pe mai departe incompetența sau corupția.
Ministerul de Interne “nu a identificat” titluri executorii(???)
Pe 23 februarie 2021, CNATDCU a emis o Decizie definitivă prin care lucrarea de doctorat al lui Cătălin Ioniță a fost declarată copy paste, adică plagiat, iar titlul de doctor i-a fost retras acestuia. Nici de data aceasta Ministerul de Interne nu a avut vreo reacție față de făptuitor. În mod anormal ar fi trebuit să existe o anchetă din care să reiasă dacă prin plagiat, fostul chestor a adus prejudicii bugetului Ministerului de Interne. În condițiile în care sporul salarial este de 15% pentru deținătorii de titluri doctorale. Spor pe care Cătălin Ioniță l-a încasat din 2012 și până la pensionare, în 2020. Răspunsul Ministerului de Interne la solicitarea noastră este halucinant : “Precizăm că, la nivelul structurii financiare din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne, nu au fost identificate documente justificative (titluri executorii) din care să rezulte că persoana în discuție are obligația să restituie contravaloarea unor sume de bani încasate ca urmare a retragerii titlului de doctor (urmare a Deciziei CNATDCU din data de 23.02.2021).” Cu alte cuvinte, Ministerul de Interne așteaptă ca o altă instituție să se sesizeze și să obțină un titlu executoriu prin care un beneficiar de drepturi ilicite să fie obligat să restituie banii încasați prins fals. Culmea absurdului, care nu se întâlnește numai la Ministerul de Interne ci la toate instituțiile unde au fost declarați plagiatori și s-au retras titlurile de doctor, unul dintre exemple fiind chiar fostul Prim Ministru Victor Viorel Ponta. Până acum statul nu a demarat vreo procedură prin care să se recupereze sumele achitate ilegal plagiatorilor iar atribuția aceasta ar fi revenit, în primul rând, Curții de Conturi a României, în condițiile în care falșii doctori au lucrat numai la stat.