Confruntarea pentru fotoliul de la Palatul Cotroceni se va da peste două săptămâni, pe 8 decembrie.
Candidatul independent la alegerile prezidențiale Călin Georgescu o obținut cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor, potrivit rezultatelor parțiale comunicate de Biroul Electoral Central.
Într-o luptă strânsă pentru finală sunt Elena Lasconi (USR) și Marcel Ciolacu (PSD).
Confruntarea pentru fotoliul de la Palatul Cotroceni se va da peste două săptămâni, pe 8 decembrie.
„Evident că acea mulțime tăcută, acea spirală a tăcerii a funcționat extraordinar de bine. Dacă înainte de primul tur al alegerilor, în sondaje cu toții ne gândeam că există posibilitatea să existe o spirală a tăcerii pe domnul Simion, iată că, de fapt, această spirală a tăcerii a existat, dar nu era pe domnul Simion, ci pe domnul Georgescu. Creșterea domnului Georgescu – din punctul meu de vedere – este surprinzătoare și greu de explicat. Indiferent cât de ușor am vorbi despre efectul rețelelor sociale, este imposibil, cel puțin asta o spun oameni care se pricep la cum funcționează rețele sociale, în special TikTok-ul, să ai o astfel de creștere naturală. Deci, aici cred că sunt și alte instituții ale statului care ar putea analiza cum s-a întâmplat acest lucru, pentru că domnul Georgescu nu este un om cu o notorietate de 100%, este cu o notorietate undeva în jurul a 30%. În momentul în care obții voturile a aproape întregii părți din societate care te cunoaște, e un mare semn de întrebare”, a spus sociologul Vladimir Ionaș, invitat în rubrica „Apel matinal” de la Radio România Actualități.
Partidele mari nu există pentru electoratul tânăr
„În primul rând, nu cred că neapărat luna de campanie electorală a fost decisivă pentru modul în care arată acum ierarhia și probabil cum va arăta la final, ci mai degrabă este un vot de blam, este un vot de blam dat partidelor mari. E o mare problemă pe care o au partidele mari, pe lângă, dacă vorbim de capitole precum resursa umană, modul în care înțeleg să converseze cu o parte a electoratului, e o problemă în interiorul celor două partide mari. Primarii, oamenii în teritoriu nu s-au implicat deloc în aceste alegeri și numărul de voturi obținute de candidați arată acest lucru. Pe de altă parte, ceea ce trebuie să înțeleagă partidele mari este că nu există în opțiunea de vot pentru tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani. Doamna Lasconi și domnul Georgescu obțin peste 75% împreună din voturile acestei categorii. Domnul Ciolacu și domnul Ciucă nu au existat efectiv pentru această categorie de vârstă, ceea ce poate duce pe termen lung inclusiv la o dispariție lentă a unor partide precum cele cu care am fost obișnuiți 30 și ceva de ani”, a adăugat expertul.
„Alegerile parlamentare, din punctul meu de vedere, s-au resetat astăzi, partidele care, în special USR-ul, se vor bucura de o creştere sectaculoasă în opţiunile de vot (…) Poate există şi un lucru bun aici, poate partidele mari înţeleg că e nevoie să existe acea ruptură totală între politica de la nivel central şi influenţa primarilor şi poate acel lucru de care România are nevoie ca de aer, reforma administrativ-teritorială, va fi luată cu adevărat în calcul acum, inclusiv de partidele mari şi va fi susţinută”, a mai punctat Vladimir Ionaș.
Sociologul a oferit o explicație pentru rezultatul surprinzător al lui Călin Georgescu.
O mare parte a societăți, nemulțumită de partidele mainstream
„[Diana] Şoşoacă a avut un discurs extrem de dur la adresa domnului [George] Simion, punându-i eticheta de trădător. Era de aşteptat ca o mare parte a acestui electorat să nu se îndrepte către dl Simion. Imediat după dispariţia dnei Şoşoacă, a existat o perioadă de debusolare pentru acest electorat. Ulterior, părea că până la urmă se îndreaptă către dl Simion, dar iată că a apărut dl Georgescu de nicăieri şi a reuşit să ia, nu numai voturile doamnei Şoşoacă, dar şi o parte din electoratul domnului Simion. Probabil discursul dur la adresa conflictului din Ucraina, de exemplu, pe care dl Georgescu l-a avut, spre deosebire de dl Simion, pe aceeaşi linie cu dna Şoşoacă, l-a ajutat să obţină votul acestei nişe din eletorat. În plus, cred că cea mai multă parte a electoratului care l-a votat pe domnul Georgescu a făcut-o din frustrare și nemulțumire față de modul în care clasa politică mainstream a arătat și a condus, cel puțin în ultimul an, țara. Este clar că inclusiv pentru USR și pentru doamna Lasconi este un mesaj ceea ce s-a întâmplat, în momentul în care domnul Georgescu reușește să ia din această categorie 18-30 de ani aproape același procent cu doamna Lasconi. Doamna Lasconi are 34, 35% din voturile acestei categorii, iar domnul Georgescu – undeva la 32-33. E clar că societatea, o mare parte a acestei societăți, este nemulțumită de ceea ce înseamnă partidele mainstream. Și oamenii politici mainstream așa cum îi înțelegem și cum i-am văzut în ultimii 30 și ceva de ani, pentru că am mai avut un independent, da, care a jucat acest rol, domnul Geoană, și iată că domnul Geoană este extrem de jos, nu a reușit să convingă electoratul, nu a reușit să convingă tinerii. A reușit să o facă un domn care nici din punctul de vedere al prezenței media nu a fost unul extrem de activ, ci doar pe rețelele sociale – ne arată și acest lucru, ceea ce ne-au arătat și alegerile din America: rețelele sociale pot construi un președinte”, a subliniat Vladimir Ionaș.
De văzut ce se va întâmpla cu electoratul PSD și PNL
„Este clară susținerea domnului Simion. Înțeleg că încă de azi-noapte a anunțat acest lucru. Este clar endorsementul pentru domnul Georgescu. Aici e o mare problemă, pentru că oricum electoratul domnului Simion era greu de crezut că se va duce vreodată către doamna Lasconi sau către domnul Ciolacu. Poate domnul Ciolacu ar fi reușit, datorită profilului, să rupă o parte din acel electorat. Doamna Lasconi mă îndoiesc că va reuși. Deci avem aproape 40% din electorat care se va duce mai degrabă către domnul Georgescu. Este de văzut ce se va întâmpla cu electoratul PSD și PNL. Aici e marele semn de întrebare! Atâta timp cât cele două partide nu s-au mobilizat pentru propriii candidați alegerile prezidențiale, este un semn de întrebare dacă se vor mobiliza pentru un alt candidat. Este de văzut! Și întrebarea este cât va reuși doamna Lasconi să aducă în plus la vot, să convingă din nehotărâți, din cei care n-au votat în primul tur, să vină să o voteze în turul al doilea”, consideră profesorul, care s-a referit și la parlamentarele de duminica viitoare.
Semne de întrebare în așteptarea scrutinului legislativ
„Evident, este un semn de întrebare cu cine votează electoratul domnului Georgescu. Vom vedea în zilele acestea, făcând analize, dacă electoratul domnului Georgescu este dispus să se ducă către un partid precum AUR sau SOS, pentru că, dacă acest lucru se va întâmpla, putem avea un parlament care să fie dominat de forțe precum AUR, SOS, pe de o parte, și USR, pe de altă parte. În același timp, un semn de întrebare este referitor la cât de interesate vor fi PSD și PNL în teritoriu de alegerile parlamentare și dacă vor reuși să convingă echipele din teritoriu săse implice mult mai mult decât au făcut-o acum, la alegerile prezidențiale. În cazul PSD, probabil e mai ușor pentru că pare că, într-o oarecare măsură, cel puțin în anumite județe, mai ales cele din sudul țării și din Moldova, a existat o oarecare implicare, dar pentru PNL partidul nu a existat în aceste alegeri prezidențiale, pur și simplu. Cu excepția, să zicem, a două județe precum Giurgiu sau Maramureș, Partidul Național Liberal nu a existat. Și aici probabil ar trebui să-și facă o analiză mult mai profundă decât, nu știu, numele candidatului domnului Ciucă sau al echipei de conducere. A fost un dezinteres total al celor din teritoriu.
Klaus Iohannis, „principal vinovat”
„Avem instituții care funcționează și vor ține oarecum un echilibru și, indiferent de numele președintelui, vom merge pe o anumită linie. Astăzi, văzând ce s-a întâmplat cu domnul Georgescu și modul în care acesta a reușit să crească și să atragă electoratul de partea sa, am un mare semn de întrebare referitor la existența acestor instituții care să poată ține într-un echilibru statul român. Și, atunci, cred că va fi un moment extrem de important care va decide, într-o mare măsură, modul în care România se va poziționa în anii următori, cel puțin în privința problemelor care țin de interesele noastre aici, la graniță. Domnul Georgescu are o poziție destul de clară exprimată până acum referitoare la ceea ce se întâmplă în Ucraina, ceea ce ar trebui să ridice multe semne de întrebare electoratului din România. Dar, în același timp, domnul Georgescu, aici e problema, știe foarte bine ce țintește, spre deosebire de toți ceilalți politicieni, știe care sunt procentele și care este viziunea celei mai mari părți a societății referitoare la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Din păcate, strategia statului român, transparență – zero, comunicare – zero, referitoare la ceea ce face pentru Ucraina și pentru a ajuta Ucraina în conflictul acesta nu ajută, ci dă foarte multă apă la moară teoriilor conspirațiilor. Dacă mă întrebați pe mine, principalul vinovat pentru situația în care am ajuns astăzi este președintele în funcție, Klaus Iohannis”, a ținut să sublinieze sociologul.
Dezbaterile tv nu au avut efect
„Ambii candidați sunt candidați crescuți în special pe rețelele sociale. Sunt candidați care atrag electoratul care își petrece timpul pe rețelele sociale. Cred că și o eventuală dezbatere ar trebui purtată, știți, pe Tiktok, cum poartă acum, mai nou, tinerii, acele războaie pe TikTok, și probabil și cei doi candidați își vor petrece timpul acolo. Pentru că, iată, dezbaterile transmise de televiziuni, cu toate greșelile, toate erorile făcute de candidați, nu au avut niciun efect. Oamenii nu au ținut cont de acestea”, a conchis Vladimir Ionaș.