Sunt ceva ani de când noțiunile și modul de viață vegetarian si vegan cuceresc tot mai mulți adepți.
Argumentele celor ce adoptă acest stil alimentar sunt diverse:
⁃ se poate trăi fără a fi necesară sacrificarea altor ființe;
⁃ dezgustul față de consumul de “cadavre”, motivând că imediat după sacrificare, carnea animalului intră în proces de putrefacție;
⁃ nivelul ridicat de toxicitate al cărnii, datorat antibioticelor și hormonilor din hrana animalelor;
⁃ salvarea mediului, prin reducerea fermelor si crescătoriilor de animale, acestea fiind considerate poluatorii principali ai planetei, prin emisiile imense de dioxid de carbon;
⁃ considerentul ca alimentația pe bază de plante este cea mai sănătoasă;
⁃ ideea că anumite forme de cancer si celule canceroase se hranesc și se dezvoltă datorită consumului de carne… iar lista poate continua. Contraargumentele consumatorilor de carne sunt mai putine și mai simple, începând cu “așa e lăsat de la Dumnezeu, să sacrificăm animalele”, până la justificari referitoare la lipsa aportului de proteine, minerale, fier si colagen din alimentația vegetariană. S-a ajuns până la cereri exprese către guverne, de a se introduce meniuri vegetariene în instituții publice, în școli și implementarea în organigramele școlare, a unor materii în care să se vorbească despre impactul asupra mediului, a consumului de carne, pește și lactate. Cereri mai extreme au fost acelea de a promulga legi prin care, guvernele să reglementeze reclamele la carne si pește, la fel cum sunt reglementate reclamele la alcool si tutun, schimbarea alimentelor furnizate în sectorul public, pentru a fi vegetariene, cu excepția cazului în care cineva solicită expres opțiunea de carne sau pește.
Argumentele sunt notabile în ambele cazuri, este greu să dăm dreptate unora sau altora, dar motivul pentru care acest articol se încadreaza în categoria “Resetarea Generala”, este că se aud voci care pretind că ar fi vorba despre un plan bine pus la cale, prin care să se introducă produse artificiale care imită carnea, lactatele sau ouăle. Un plan prin care să se slăbească sănătatea populației pentru a determina creșterea consumului de medicamente și chiar reducerea populației prea numeroase ce ocupă o planetă tot mai fragilă. Până vom afla adevărul, să ne bucurăm că încă avem opțiuni, încă putem alege ce consumăm, cine știe până când. Îmi amintesc de planul lui Ceaușescu, de a hrăni populația României în imensele cantine populare (actualmente transformate in Malluri) si mă înfricoșez.
Sfatul pe care l-aș urma este să ne hranim după regulile dictate de propria conștiință, verificând starea sănătății noastre, după fiecare schimbare majoră. Voi reveni cu articole despre hrana sănătoasă și diversele moduri de a ne menține în formă.