UE și-a asumat un angajament de lungă durată față de egalitatea de gen. Eforturile depuse pentru integrarea perspectivei de gen, cu alte cuvinte pentru promovarea sistematică și activă a egalității de gen în elaborarea de politici și în cheltuirea bugetului UE, au fost limitate. Potrivit unui raport publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană, lipsesc în continuare condiții prealabile necesare pentru o astfel de abordare.
Egalitatea de gen este una dintre valorile fundamentale consacrate în tratatele UE. Indicele egalității de gen al UE pentru 2020, compilat de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), arată că statele membre au obținut, în medie, un punctaj de 67,9 din 100. Totuși, situația variază semnificativ între statele membre.
Perspectiva de gen se referă la rolurile și comportamentele sociale, care într-o societate sunt înțelese ca adecvate pentru femei și bărbați. Diferențele sociale, nu cele biologice, dintre femei și bărbați, sunt cele ce se schimbă în timp. Perspectiva de gen nu se referă doar la femei, ci și la femei și bărbați, fete și băieți și relația dintre ei. Perspectiva de gen determină ce se așteaptă, permite și se pune în valoare la femei și bărbați în-trun context anumit. Acesta de asemenea, determină activitățile întreprinse între femei și bărbați, accesul la și controlul asupra resurselor, precum și oportunitățile de luare a deciziilor.
Ideea care stă la baza integrării perspectivei de gen este una simplă: dimensiunea de gen trebuie să fie luată în considerare în toate etapele elaborării și ale implementării de politici. Integrarea dimensiunii de gen în buget nu constă doar în finanțarea de inițiative care vizează în mod explicit egalitatea de gen. Accentul este pus mai degrabă pe a înțelege impactul deciziilor bugetare și de politică asupra obiectivelor în materie de egalitate de gen și pe a utiliza aceste informații pentru a compensa impactul inegalităților prin schimbări la nivelul cheltuielilor și al veniturilor publice.
„Egalitatea de gen este o valoare fundamentală a UE”, a afirmat doamna Eva Lindström, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de acest raport. „Au existat angajamente, dar progresele în direcția egalității sunt prea lente. Egalitatea de gen este în joc în Europa și știm că efectele pandemiei de COVID-19 nu sunt neutre din punctul de vedere al genului. Este momentul pentru Comisie să acționeze și să înceapă să utilizeze o abordare integratoare a egalității de gen pentru noul ciclu bugetar 2021‑2027 și pentru instrumentul Next Generation EU.”
CCE a evaluat dacă integrarea perspectivei de gen a fost aplicată în bugetul UE începând din 2014. Concluzia a fost că nu exista încă un cadru eficace care să sprijine integrarea perspectivei de gen și că ciclul bugetar al UE nu a ținut seama în mod corespunzător de egalitatea de gen. Comisia Europeană nu a acordat suficientă atenție analizelor de gen ale politicilor și programelor UE și nu a utilizat decât într-o măsură limitată date și indicatori defalcați pe sexe. De exemplu, auditorii au constatat că doar 4 dintre cele 58 de programe de cheltuieli din perioada 2014‑2020 conțineau obiective legate în mod explicit de gen și că doar 5 programe includeau indicatori legați de gen. Totodată, s-a constatat că, în domeniile în care existau cerințe legale stabilite în detaliu, acest lucru a facilitat integrarea egalității de gen în programe.
În contextul instrumentului Next Generation EU și al noului cadru financiar multianual 2021‑2027 se va cheltui un volum important de fonduri UE și Curtea formulează o serie de recomandări specifice cu scopul de a ajuta UE să se ridice la înălțimea angajamentului său față de integrarea perspectivei de gen.
O altă constatare a Curții a fost că, deși noua Strategie privind egalitatea de gen 2020‑2025 a intensificat angajamentul Comisiei față de integrarea perspectivei de gen, lipsesc în continuare condiții prealabile fundamentale, precum și acțiuni specifice. În cazul instrumentului Next Generation EU, există un angajament de a se ține seama de egalitatea de gen în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cea mai mare componentă a acestui instrument. Planurile naționale de redresare și reziliență vor trebui să explice modul în care măsurile propuse vor contribui la egalitatea de gen. Cu toate acestea, Curtea subliniază faptul că lipsa unor indicatori comuni va îngreuna monitorizarea și urmărirea rezultatelor, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen.
Strategia UE privind egalitatea de gen se aliniază angajamentului Comisiei von der Leyen de a realiza o Uniune a egalității. Ea conține obiective de politică și acțiuni care ar putea duce la progrese mari. Până în 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații. Ideea este ca toți europenii – femei sau bărbați, fete sau băieți – să se bucure de libertatea de a-și urma propria cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate și să poată deveni lideri dacă o merită.