Asociația Producătorilor și Organizatorilor de Spectacole din România ar putea chema Guvernul în garanție pentru acoperirea prejudiciilor pricinuite de restricțiile din pandemie

Industria de evenimente culturale a fost cea mai afectată de pandemie

Cu toate că au fost anunțate măsuri de relaxare și ridicarea treptată a restricțiilor cauzate de pandemie, organizatorii de evenimente culturale sunt nemulțumiți. Ei consideră că cea mai afectată industrie din România nu este industria de ospitalitate, HORECA, ci industria de organizare a evenimentelor culturale. În timp ce activitatea din domeniul restaurantelor a putut funcționa, chiar dacă la capacitate redusă și foarte redusă, prin programul redus pentru clienți dar și prin serviciile de home delivery, industria de spectacole a fost închisă în totalite din data de 8 martie 2020. Astfel, organizatorii de evenimente culturale nu au mai avut nicio sursă de venituri de peste 14 luni.

Ministerul Culturii doar a promis sprijin financiar

Chiar dacă s-a prelungit prin lege termenul în care se pot reprograma evenimentele precum și termenul de rambursare a contravalorii biletelor pentru spectacolele ce ar urma să fie anulate, acest lucru nu este suficient pentru relansarea activităților culturale. Organizatorii de evenimente culturale nu au beneficiat de niciun ajutor financiar cu toate că Ministerul Culturii a întocmit liste și le-a făcut promisiuni acestora cu privire la sume compensatorii în valoare de 20% din cifra de afaceri a ultimului an dinaintea pandemiei. 

Există riscul ca multe spectacole să fie anulate

În  acest context Asociația Producătorilor și Organizatorilor de Spectacole din România (APOSR) ia în calcul să cheme în garanție Guvernul României pentru orice prejudiciu pe care organizatorii ar trebui să le achite terților în urma unei acțiuni în instanță. APOSR consideră că există riscul ca unele spectacole să nu mai poată fi reprogramate din diferite motive, organizatorii fiind obligați să ramburseze contravaloarea biletelor vândute la respectivul eveniment. Acest lucru ar putea fi greu sau imposibil, în condițiile în care unii artiști, în special cei străini, și-au primit onorariile, parțial sau total, liniile aeriene au încasat contravaloarea biletelor de avion și refuză să restituie banii oferind cel mult vouchere pe termene limitate, hotelurile au fost achitate parțial sau total, chiriile sălilor de spectacol de asemenea au fost achitate precum și comisioanele firmelor de ticketing. 

Sala Palatului, o clădire construită de comuniști pentru congresele PCR, declarată de neo-comuniști monument istoric

Institutul Național al Patrimoniului face bani pe spatele cetățenilor ,din clădiri comuniste

Pe lângă faptul că Ministerul Culturii nu a sprijinit cu nimic industria evenimentelor culturale, unele entități subordonate ministerului chiar se străduiesc să pună bețe în roate organizatorilor de spectacole. De exemplu Institutul Național al Patrimoniului (INP), entitate bugetară aflată în subordinea Ministerului Culturii și condusă de un reprezentant al USR PLUS, a deschis procese organizatorilor de evenimente, în timpul pandemiei, pentru recuperarea sumelor datorate ca timbru de monument istoric, reprezentând 2% din valoarea biletelor vândute la spectacolele organizate la Sala Palatului. Trecând peste absurdul situației de a declara Sala Palatului, o clădire simbolică a epocii comuniste, ca fiind moment istoric, fapt petrecut în 1992 prin grija unor nostalgici care încă mai sperau ca regimul comunist să revină la doi ani după Revoluție, dar și peste penibilul faptului că niciun guvern “de dreapta” nu a sesizat că Sala Palatului nu întrunește niciun criteriu legal de declarare a unei construcții drept monument istoric, INP a solicitat aceste sume retroactiv, pe mai mulți ani în urmă. Trebuie spus că INP este o instituție finanțată de la bugetul statului iar Comisia Europeană a avertizat România încă din 2014 cu privire la dubla finanțare prin aplicarea unor taxe sub formă de timbru, literar, muzical, arhitectonic, de monument istoric ete, amenințând țara noastră cu procedura infringementului. 

APOSR va înștiința Comisia Europeană cu privire la taxa de timbru perceput de INP

Tocmai de aceea reprezentanții APSOR, care nu au găsit până acum înțelegere la autorități cu privire la retragerea Sălii Palatului de pe lista monumentelor istorice și anularea timbrului de 2% perceput abuziv printr-o lege care datează dinaintea intrării României în Uniunea Europeană, vor înștiința Comisia Europeană cu privire la această practică de dublă sursă de finanțare și vor cere opinia autorităților legislative europene, inclusiv Curții Europene de Justiție de la Luxemburg. Până atunci, însă, dacă instanțele din România vor da dreptate INP-ului iar INP-ul va bloca conturile organizatorilor de evenimente, atunci cu siguranță nici spectacolele reprogramate nu vor mai putea fi organizate iar soluția va fi insolvența și falimentul organizatorilor de evenimente culturale. Iar singurii pierzători în această situație sunt cetățenii, care au plătit prețul biletului și care nou vor mai putea nici să consume actul de cultură și nici să-și recupereze banii plătiți. 

APOSR solicită constituirea unui fond de repornire a activităților culturale. Și boicotarea Festivalului Enescu poate fi o formă de protest

Acesta este motivul pentru care APOSR analizează împreună ă cu avocații posibilitatea de a chema Guvernul în garanție sau de a determina autoritățile să constituie un fond de garantare a restituirii banilor către consumatorul final și de repornire a evenimentelor culturale. Membrii APOSR consideră că toate datoriile și penalitățile acumulate de către organizatorii de evenimente culturale în perioada pandemiei, trebuie să fie anulate prin Ordonanță de Urgență. De asemenea APOSR ia în calcul boicotarea sub toate formele a Festivalului Enescu, pentru care Guvernul a alocat 12 milioane de euro, fiind un eveniment de stat, în timp ce industria privată de spectacole și evenimente culturale este împinsă spre faliment. 

Delegația APOSR la întâlnirea cu senatorul Viorel Badea, Președintele Comisiei de Cultură din Senat

APOSR este o asociație profesională care reunește firme și ONG-uri care se ocupă cu organizarea și producția de evenimente culturale din zona de balet, muzică simfonică, operă, teatru, muzică clasică, folclorică, modernă și alte evenimente care țin de cultură. Numai pentru evenimentele din Capitală, membrii APOSR au aproximativ un milion de bilete emise pe an la spectacolele organizate, fiind cea mai veche asociație de profil din România.

Și alte organizații profesionale din domeniul organizării de evenimente protestează

Dar nu numai APOSR își exprimă nemulțumirea față de atitudinea autorităților, față de organizatorii de evenimente și implicit față de cetățeanul care este consumatorul final. Astfel, alte asociații de profil precum Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolelor (ALIS), Asociația Română a Organizatorilor de Concerte (AROC), Patronatul Companiilor de Tehnică în Evenimente (PACTE) și Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans (MUZE) și-au exprimat nemulțumirea față de așa-zisele măsuri de relaxare din domeniul organizării de evenimente. Din punctul de vedere al acestor asociații situația se prezintă astfel:

“Măsurile de relaxare pentru sectorul cultural, anunțate de autorități în data de 14 mai, înseamnă, de fapt, condiții mai restrictive de desfășurare a evenimentelor atât pentru public cât și pentru operatorii culturali, în ciuda recomandărilor și normelor sanitare agreate de INSP și de Ministerul Sănătății.

Dupa un an de zile în care publicul a putut participa la evenimente fără dovada situației medicale, începând de astăzi, deși rata de infectare este mult sub nivelul celei de acum câteva luni, acest lucru nu mai este posibil.

În mod absurd și total greșit, conform noilor „măsuri de relaxare”, evenimentele culturale desfășurate la exterior sunt mai puțin sigure decât acum câteva luni și – în mod inexplicabil – aceleași evenimente sunt considerate în prezent de până la 20 de ori mai nesigure decât evenimentele sportive, care se pot desfășura cu o capacitate de până la 12.000 de spectatori (!).

Tratamentul aplicat operatorilor din domeniul cultural, lucrătorilor, artiștilor, managerilor și tuturor celorlalți profesioniști este absolut discriminatoriu față de celelalte sectoare de activitate care funcționează deja după reguli aproape de normalitate.

Nu putem să mai presupunem că după luni de discuții, Ministerul Culturii nu înțelege încă nevoile operatorilor din acest sector, explicate deja în zeci de întâlniri. Putem presupune, în schimb, că sectorul cultural există doar atunci când poate fi folosit ca slogan pentru campania de vaccinare.

Da, cu toții ne dorim să ne reluăm activitatea și pentru acest lucru campania de vaccinare este importantă. Dar – ca să fie foarte clar pentru toată lumea – ne vom vaccina ca să putem ajunge la evenimente care NU VOR MAI EXISTA.”

ARTICOLE RECOMANDATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

ULTIMELE ȘTIRI