Agenția Spațială Europeană (ESA) a beneficiat de 18,3 miliarde europână la sfârșitul anului 2020 și i s-a mai alocat încă peste 14 miliarde pentru perioada 2021-2027 pentru programele spațiale proprii. Uniunea Europeană dispune de trei programe spațiale finanțate din bugetul comun al țărilor membre. Două dintre acestea, Galileo și Copernicus, înghit cea mai mare parte a investițiilor în timp ce al treilea, EGNOS nu are o importanță deosebită din punct de vedere financiar.
Copernicus este cel mai mare program de observare a Pământului din lume, care furnizează date de la sateliți. Însă, conform Raportului special nr 7/2021, auditorii europeni au constatat că mai multe acțiuni esențiale de promovare a utilizării datelor Copernicus la nivelul UE nu au fost suficient de bine direcționate și nu au determinat creșterea preconizată a nivelului de adoptare a programului. Pentru a produce efecte depline, aplicațiile ar trebui să fie utilizate și în afara sectorului spațial, dar utilizarea lor rămâne în mare parte limitată la experți și la oameni de știință. Accesul la datele Copernicus a fost îmbunătățit, dar acesta este în continuare furnizat prin intermediul prea multor platforme diferite și încă nu există o viziune pe termen lung în privința unui acces eficient la date.
Galileo este sistemul global de navigație și poziționare prin satelit al UE (GNSS). În urma auditului care a stat la baza Raportului special nr 7/2021, s-a constatat că atunci când au început operațiunile, în 2016, programul Galileo era deja întârziat cu opt ani față de planurile inițiale. Recent s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește introducerea receptoarelor compatibile Galileo și în ceea ce privește utilizarea serviciilor Galileo în segmente de piață relevante, cum ar fi cel al telefoanelor inteligente sau cel al aplicațiilor auto. Totuși, sistemul GPS american, primul sistem global de navigație prin satelit la nivel mondial, are în continuare o prezență puternică pe piață și va mai trece timp până când utilizatorii vor adopta serviciile Galileo pe o scară mai largă. Acest lucru este agravat de întârzieri recurente: chiar dacă Galileo dispune de elemente pe care alte sisteme nu le pot oferi, acestea nu sunt încă pe deplin disponibile.
EGNOS este serviciul european geostaționar mixt de navigare. Sfera auditului nu a inclus programul EGNOS, care privește un domeniu foarte specific și care are o importanță limitată din punct de vedere financiar.
Programele satelitare Galileo și Copernicus oferă servicii și date valoroase, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a valorifica investiția semnificativă realizată, de peste 18 miliarde de euro până în prezent și pentru a optimiza beneficiile pe care acestea le aduc pentru cetățeni și pentru economie.
„Din punct de vedere tehnologic, UE a reușit să devină un actor de talie mondială în domeniul serviciilor spațiale de observare a Pământului și de navigație, dar, pentru a valorifica pe deplin investițiile publice semnificative realizate, îi lipsește o abordare cuprinzătoare pentru susținerea utilizării serviciilor sale spațiale”, a declarat Mihails Kozlovs, membrul Curții de Conturi Europene, responsabil de acest raport special. „Întrucât majoritatea măsurilor pentru perioada 2021‑2027 sunt încă pe platforma de lansare, Curtea speră că auditul său va declanșa numărătoarea inversă pentru un nou set de acțiuni care pot ajuta în mod eficient UE să profite de toate beneficiile aduse de aceste active valoroase.”
În Strategia spațială pentru Europa adoptată de Comisia Europeană în 2016, aceasta s-a angajat să ia măsuri de reglementare pentru a încuraja adoptarea de soluții spațiale. S-au luat însă puține măsuri pentru identificarea barierelor de reglementare sau administrative care ar putea împiedica utilizarea serviciilor spațiale. Comisia a profitat doar parțial de posibilitățile de promovare a acestor servicii în legislația sau în standardele UE și rămân lacune semnificative în promovarea utilizării programelor spațiale ale UE în legislația UE sau în standardele internaționale. În multe domenii relevante (de exemplu transportul rutier și logistica, automobilele autonome sau dronele), reglementările, în cel mai bun caz, sunt incomplete, iar în cel mai rău caz, lipsesc.