Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului: Ce nu e bine să faci pe 14 noiembrie. Tradiții și superstiții

Postul Nașterii Domnului începe duminică, 15 noiembrie 2026, și se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. Perioada de 40 de zile este dedicată rugăciunii, cumpătării și faptelor de milostenie, conform calendarului ortodox.

Potrivit preotului Dan Damaschin, denumirea „Lăsatul Secului” este asociată cu renunțarea la obiceiurile lumești și la alimentele de dulce înainte de intrarea în post. Momentul marchează începutul unei perioade în care credincioșii sunt îndemnați să practice cumpătarea atât în alimentație, cât și în comportamentul de zi cu zi.

Odată cu începerea postului, credincioșii renunță la carne, preparate din carne, ouă și produse lactate, inclusiv lapte, brânzeturi, unt și smântână. Există și zile cu dezlegare la pește, ulei și vin, stabilite în funcție de sărbătorile din această perioadă. Dezlegarea la pește nu implică permisiunea consumului de carne, ouă sau lactate.

În tradiția populară, această zi este însoțită de numeroase obiceiuri și superstiții. Se spune că nu este bine să coși, să dai lucruri cu împrumut sau să te cerți cu cei apropiați.

Lăsatul secului marchează trecerea de la alimentația obișnuită la perioada de pregătire pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

În unele zone ale țării se păstrează și astăzi obiceiuri moștenite din generație în generație, despre care oamenii cred că aduc sănătate, belșug și liniște în gospodărie.

Ce nu e bine să faci de Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului

În credința populară există mai multe interdicții asociate zilei de Lăsatul Secului.

Astfel, în această zi nu se coase, nu se țese și nu se toarce.

În unele comunități rurale se credea că lucrul cu acul sau torsul în această zi putea atrage necazuri asupra gospodăriei.

Interdicția este legată și de credințele populare despre lupi și protejarea animalelor domestice.

• Nu se dau lucruri cu împrumut: potrivit unei superstiții, cei care împrumută obiecte sau alimente de Lăsatul secului riscă să piardă sporul casei. În vechime se spunea că împrumuturile făcute în această zi puteau atrage lupii asupra gospodăriei,

• Nu este bine să te cerți cu familia sau cu vecinii: tradiția pune accent pe împăcare și iertare înaintea postului. Oamenii erau îndemnați să lase deoparte supărările, pentru a începe perioada de pregătire sufletească în liniște,

• Nu se mătură și nu se scoate gunoiul din casă: se considera că astfel putea fi îndepărtat norocul sau belșugul gospodăriei,

• Nu se lucrează la anumite treburi gospodărești: în tradițiile asociate Filipilor de toamnă existau restricții privind torsul, țesutul și alte activități, considerate nepotrivite pentru această perioadă.

Tradiții și obiceiuri de Lăsatul secului. Ce se pune pe masă

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este masa festivă organizată în familie în seara de dinaintea începerii postului.

În trecut, rudele se adunau în jurul mesei și pregăteau bucate care urmau să fie evitate în timpul postului.

Printre preparatele tradiționale se numărau friptura, sarmalele cu carne, plăcintele cu brânză, ouăle și produsele lactate.

În unele gospodării se pregătea o găină friptă, alături de pâine, colaci și vin.

Masa de Lăsatul secului reprezenta un moment de întâlnire a familiei și de încheiere simbolică a perioadei în care se consumau alimente de origine animală.

Un obicei păstrat în unele regiuni ale României este vizita finilor la nași, înainte de Postul Crăciunului. În trecut, finii duceau un plocon format, de obicei, dintr-o găină friptă, un colac sau o turtă și o sticlă de vin.

Un alt obicei vechi este curățarea vaselor folosite pentru mâncărurile "de dulce". În anumite zone din țară, prima zi a postului era numită "Spolocanie". În această zi, vasele în care fuseseră pregătite sau servite mâncăruri de dulce erau spălate cu leșie, o soluție de curățare folosită în gospodăriile tradiționale.