Trei sute de ani după ce Petru cel Mare a ridicat la Sankt Petersburg prima biserică ortodoxă a imperiului său, Bucureștiul a deschis porțile celei mai înalte catedrale ortodoxe din lume, scrie publicația britanică The Times.
Jurnaliștii amintesc că, la fel ca țarul rus, România își afirmă prin această construcție moștenirea spirituală și influența culturală într-o regiune unde Rusia încearcă să-și mențină dominația religioasă.
Catedrala Națională, ridicată în inima Capitalei, lângă Palatul Parlamentului și Ministerul Apărării, se înalță la 127 de metri și a costat peste 300 de milioane de euro, bani proveniți în mare parte de la bugetul de stat. Poate găzdui 5.000 de credincioși în interior și peste 23.000 pe esplanadă. Are cea mai mare catapeteasmă din lume, un clopot uriaș și mozaicuri spectaculoase.
The Times notează că inaugurarea are și o dimensiune geopolitică: un gest de afirmare a influenței României ca națiune ortodoxă europeană. În timp ce Moscova tace oficial, mediile pro-Kremlin ironizează proiectul, punând la îndoială legitimitatea României ca „mare putere ortodoxă”.
Specialiștii citați de publicația britanică explică faptul că edificiul nu este un afront la adresa Rusiei, ci o expresie a identității naționale. Locația, lângă Parlament și Ministerul Apărării, simbolizează cele mai respectate instituții din țară — biserica și armata — plasate acum deasupra moștenirii comuniste.
Analiza mai arată că deschiderea Catedralei Naționale are ecou și în Republica Moldova, unde bisericile române și ruse concurează pentru influență. După invazia Rusiei în Ucraina, tot mai mulți preoți au trecut de partea Mitropoliei Basarabiei, afiliată Patriarhiei Române.
Prin dimensiune, poziționare și semnificație, noua catedrală este prezentată ca un semn clar al ambiției României de a-și consolida rolul spiritual și cultural în Europa de Est.