Curtea Constituțională a amânat, vineri să se pronunțe asupra Legii pensiilor de serviciu ale magistraților, după trei amânări succesive și pe fondul unui conflict tot mai vizibil între argumentele Guvernului și cele ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
O nouă ședință a fost convocată pentru data de 11 februarie.
“Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, transmite CCR.
În analiză se află obiecția de neconstituționalitate formulată de Instanța Supremă.
Amânări consecutive
Dosarul a ajuns în punctul actual după ce, la termenul din 29 decembrie 2025, Curtea nu a putut lucra din lipsă de cvorum. Patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au lipsit, după ce cu o zi înainte părăsiseră ședința în timpul unei pauze, ceea ce a făcut imposibilă continuarea deliberărilor în condiții legale.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a explicat atunci că deliberările nu fuseseră încheiate și că întreruperea lor este posibilă procedural dacă un judecător o cere pentru o mai bună studiere a problemelor. În același timp, ea a subliniat că, potrivit jurisprudenței Curții, studiile de impact nu sunt, în principiu, un criteriu de constituționalitate.
De cealaltă parte, cei patru judecători absenți au transmis că solicitarea lor a vizat, în esență, clarificarea publică a Guvernului: dacă legea „reformează” pensia de serviciu sau, de fapt, o abrogă/anulează în substanță. Ei au cerut și completarea raportului de către judecătorul-raportor, pentru clarificarea soluțiilor propuse pe fiecare critică de neconstituționalitate.
ÎCCJ: „Legea anulează pensia de serviciu”
Tensiunea a crescut joi, 15 ianuarie, când ÎCCJ a anunțat că va depune la CCR o expertiză independentă (realizată de un expert contabil autorizat) care ar confirma că aplicarea noii legi duce la „anularea totală” a pensiei de serviciu – în sensul că aceasta ar ajunge mai mică decât pensia calculată exclusiv pe contributivitate.
Instanța supremă susține că, pe ipotezele de calcul prezentate, diferențele ar fi semnificative: de la aproximativ 33-36% mai mică la nivelurile inferioare ale sistemului judiciar, până la 51% mai mică în cazul judecătorilor ÎCCJ. În această cheie, ÎCCJ consideră că nu mai este vorba despre o ajustare a „pensiilor speciale”, ci despre o confiscare a unui drept pe care îl leagă de garanțiile constituționale ale independenței justiției. Anunțul expertizei poate cântări în două direcții: fie grăbește o concluzie, fie oferă un motiv suplimentar pentru o nouă amânare, în condițiile în care exact pe această „clarificare” au insistat și judecătorii care au părăsit deliberările la finalul lui decembrie.
Miza paralelă de la Curtea de Apel București
Tot vineri, 16 ianuarie, este așteptată și pronunțarea Curții de Apel București într-un dosar separat, care vizează suspendarea actelor de numire a doi judecători CCR – Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Cererea a fost formulată de avocata Silvia Uscov, iar CAB amânase pronunțarea de la termenul din 5 ianuarie pentru data de 16 ianuarie.
Interesul este cu atât mai mare cu cât prezența celor doi poate influența cvorumul și dinamica ședinței CCR privind pensiile magistraților. În spațiul public au fost invocate și acțiuni noi, care cer nu doar suspendarea, ci și anularea actelor de numire, pe motivul neîndeplinirii condiției de vechime de 18 ani în specialitatea juridică.
Fostul judecător CCR Tudorel Toader a apreciat că sesizările de la CAB ar putea fi respinse și că, în orice caz, Curtea Constituțională poate funcționa cu minimum șase judecători, iar deciziile pot fi luate cu votul a cinci judecători. În plus, el a arătat că, dacă dezbaterile continuă, Curtea poate ajunge în aceeași zi și la dezbatere, și la pronunțare, în funcție de stadiul deliberărilor.
Ce prevede legea contestată
Actul normativ, asumat de Guvern în Parlament la începutul lunii decembrie 2025, modifică atât condițiile de pensionare, cât și modul de calcul al pensiei de serviciu pentru magistrați.
Printre elementele centrale se află: raportarea treptată a vârstei de pensionare la standardul din sistemul public (ținta de 65 de ani), introducerea unei vârste minime (49 de ani până la 31 decembrie 2026), condiția de vechime totală în muncă de 35 de ani (introdusă etapizat) și un cuantum de 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor pe ultimele 60 de luni, cu plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
ÎCCJ a mai reclamat lipsa unei justificări reale a urgenței, probleme de claritate și previzibilitate, modificări abrupte fără tranziție, precum și potențiale discriminări față de alte categorii de pensii de serviciu. În esență, instanța supremă susține că efectul cumulat al noilor reguli ar împinge o parte importantă a magistraților către creșteri bruște ale vârstei de pensionare și ar reduce până la golirea de conținut a pensiei de serviciu, inclusiv pentru generațiile viitoare.
Cazul a devenit un test major pentru felul în care România gestionează, simultan, reforma pensiilor de serviciu, presiunile de predictibilitate legislativă și garanțiile de independență ale justiției.
Sursa: Realitatea din Justitie