Președintele american Donald Trump a analizat „o serie de opțiuni” pentru a prelua Groenlanda, inclusiv utilizarea armatei, a anunțat Casa Albă.
Casa Albă a declarat pentru BBC News că dobândirea acestei regiuni semi-autonome care aparține Danemarcei, aliat NATO, reprezintă o „prioritate de securitate națională”.
Declarația a venit la câteva ore după ce liderii europeni au emis un comunicat comun de susținere a Danemarcei, care a respins ferm ambițiile lui Trump legate de insula arctică.
Donald Trump a reiterat, în weekend, că SUA „au nevoie” de Groenlanda din motive de securitate, ceea ce a determinat-o pe șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, să avertizeze că orice atac american ar însemna sfârșitul NATO.
Casa Albă a transmis marți: „Președintele și echipa sa discută o gamă de opțiuni pentru atingerea acestui important obiectiv de politică externă și, desigur, utilizarea armatei americane este întotdeauna o opțiune aflată la dispoziția comandantului suprem.”
NATO este o alianță militară transatlantică în care statele membre se angajează să se apere reciproc în cazul unui atac extern.
Marți, 6 aliați europeni și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca.
„Groenlanda aparține poporului său, iar doar Danemarca și Groenlanda pot decide în chestiuni care țin de relațiile dintre ele”, au afirmat, într-o declarație comună, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei și Danemarcei.
Subliniind că împărtășesc preocupările SUA privind securitatea în Arctica, semnatarii europeni au precizat că acest obiectiv trebuie atins „în mod colectiv” de aliații NATO, inclusiv Statele Unite.
Ei au cerut, de asemenea, „respectarea principiilor Cartei ONU, inclusiv suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor”.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a salutat declarația.
„Dialogul trebuie să aibă loc cu respect față de faptul că statutul Groenlandei este ancorat în dreptul internațional și în principiul integrității teritoriale”, a spus Nielsen.
Subiectul viitorului Groenlandei a reapărut în contextul intervenției militare americane în Venezuela, în urma căreia trupe de elită l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro și l-au dus la New York pentru a fi judecat pentru trafic de droguri și arme.
La o zi după acea operațiune, Katie Miller – soția unuia dintre consilierii de rang înalt ai lui Donald Trump – a publicat pe rețelele sociale o hartă a Groenlandei colorată în culorile drapelului american, alături de cuvântul „CURÂND”.
Luni, soțul ei, Stephen Miller, a declarat că este „poziția oficială a guvernului SUA că Groenlanda ar trebui să facă parte din Statele Unite”.
Întrebat în repetate rânduri într-un interviu pentru CNN dacă America ar exclude folosirea forței pentru anexarea teritoriului, Miller a răspuns: „Nimeni nu se va lupta cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.
Un oficial american de rang înalt, care a dorit să rămână anonim, a declarat agenției Reuters că opțiunile luate în calcul includ achiziționarea directă a Groenlandei sau încheierea unui „Compact de Liberă Asociere” cu acest teritoriu.
Ca reacție, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru BBC marți că SUA „sunt dornice să construiască relații comerciale durabile, care să aducă beneficii americanilor și poporului Groenlandei”.
„Adversarii noștri comuni au devenit tot mai activi în Arctica. Aceasta este o preocupare pe care Statele Unite, Regatul Danemarcei și aliații NATO o împărtășesc”, a spus acesta.
Secretarul de stat american Marco Rubio le-a spus luni parlamentarilor, într-o informare clasificată pe Capitol Hill, că administrația Trump nu intenționează să invadeze Groenlanda, dar a menționat posibilitatea cumpărării acesteia de la Danemarca, relatează Wall Street Journal.
Groenlanda și Danemarca au declarat anterior că au solicitat o întâlnire rapidă cu Rubio pentru a discuta pretențiile americane asupra insulei.
Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a afirmat că discuția cu șeful diplomației americane ar trebui să clarifice „anumite neînțelegeri”.
Senatorul republican Eric Schmitt a subliniat aspectul de securitate națională într-o declarație pentru BBC, marți.
„Cred că, deocamdată, sunt doar discuții”, a spus el. „Speranța mea este ca Europa să înțeleagă că o Americă puternică este un lucru bun – este benefică pentru civilizația occidentală.”
Donald Trump a lansat pentru prima dată ideea dobândirii Groenlandei ca hub strategic american în Arctica în timpul primului său mandat, declarând în 2019: „În esență, este o mare tranzacție imobiliară”.
Interesul Rusiei și Chinei pentru insulă este în creștere, Groenlanda având zăcăminte neexploatate de pământuri rare, iar topirea gheții deschizând potențiale noi rute comerciale.
În martie, Trump a spus că America va „merge până unde va fi nevoie” pentru a obține controlul asupra teritoriului.
În timpul unei audieri în Congres, vara trecută, secretarul apărării Pete Hegseth a fost întrebat dacă Pentagonul are planuri pentru a prelua Groenlanda prin forță, dacă va fi necesar, iar acesta a răspuns că „există planuri pentru orice eventualitate”.
Groenlanda, care are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori, beneficiază de un grad extins de autoguvernare din 1979, deși apărarea și politica externă rămân în responsabilitatea Danemarcei.
Deși majoritatea groenlandezilor susțin, pe termen lung, independența față de Danemarca, sondajele de opinie arată o opoziție covârșitoare față de ideea de a deveni parte a Statelor Unite, care au deja o bază militară pe insulă.
Morgan Angaju, un tânăr inuit care locuiește în Ilulissat, în vestul țării, a declarat pentru BBC că a fost „înspăimântător să-l asculți pe liderul lumii libere râzând de Danemarca și Groenlanda și vorbind despre noi ca despre ceva ce poate fi revendicat”.
„Noi suntem deja revendicați de poporul groenlandez. Kalaallit Nunaat înseamnă pământul poporului groenlandez”, a spus el.
Localnicul a adăugat că este îngrijorat de ce ar putea urma – întrebându-se dacă premierul Groenlandei ar putea avea aceeași soartă ca Maduro sau chiar dacă SUA ar putea „invada țara noastră”.