Aurul traversează în 2025 cel mai solid an din ultimele aproape cinci decenii, susținut de tensiunile geopolitice, de incertitudinile economice și de schimbările din politica monetară globală.
Potrivit unei analize CNN, contractele futures pe aur tranzacționate la New York au crescut cu aproximativ 71% de la începutul anului, fiind pe punctul de a consemna cea mai mare creștere anuală din 1979.
Ultima dată când metalul prețios a înregistrat un avans comparabil, economia americană era afectată de o criză energetică severă, inflația era ridicată, iar la Casa Albă se afla Jimmy Carter, într-un context de instabilitate majoră în Orientul Mijlociu.
Actualul climat global prezintă similitudini evidente. Tarifele comerciale continuă să distorsioneze fluxurile economice internaționale, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei persistă, tensiunile dintre Israel și Iran s-au intensificat, iar Statele Unite au recurs la măsuri precum confiscarea unor petroliere în largul coastelor Venezuelei. În astfel de condiții, investitorii tind să se refugieze în active considerate sigure, precum aurul.
Metalul prețios este perceput drept o investiție rezilientă, capabilă să își păstreze valoarea în perioade de criză, inflație ridicată sau depreciere a monedelor. „Incertitudinea rămâne o caracteristică definitorie a economiei globale. În acest context, aurul a devenit tot mai atractiv ca diversificator strategic și sursă de stabilitate”, a declarat Joe Cavatoni, strateg senior de piață la World Gold Council.
Un dezavantaj tradițional al aurului este lipsa unui randament sub formă de dobândă, spre deosebire de obligațiuni. Totuși, acest aspect a devenit mai puțin relevant pe fondul reducerilor de dobândă operate în ultimele luni de Rezerva Federală a SUA, care au dus la scăderea randamentelor obligațiunilor și au sporit atractivitatea aurului.
La începutul anului, aurul se tranzacționa în jurul valorii de 2.640 de dolari pe uncie troy. În prezent, prețul a depășit pragul record de 4.500 de dolari pe uncie. Analiștii de la JPMorgan Chase estimează că metalul prețios ar putea depăși nivelul de 5.000 de dolari pe uncie în 2026.
Evoluția aurului a depășit semnificativ performanța piețelor de acțiuni. Indicele S&P 500 a avansat cu aproximativ 18% în 2025, comparativ cu creșterea de 71% a aurului. În 2024, diferența a fost mai redusă, aurul înregistrând un avans de 27%, față de o creștere de 24% a indicelui bursier american.
Perspectivele unor noi reduceri de dobândă în 2026, alături de slăbirea dolarului american, continuă să susțină prețul aurului, făcând metalul mai accesibil pentru investitorii internaționali. De nivelurile ridicate ale prețurilor beneficiază atât industria bijuteriilor, cât și persoanele care dețin aur sub formă de obiecte de valoare.
Cererea este alimentată însă și de achizițiile băncilor centrale, care cumpără aur în volume record. China se află în fruntea acestui trend, Beijingul urmărind să își reducă dependența de active americane, precum titlurile de stat ale SUA și dolarul, potrivit lui Ulf Lindahl, CEO al Currency Research Associates.
Această orientare s-a accentuat după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, când active rusești denominate în dolari au fost înghețate de statele occidentale. Evenimentul a determinat atât Rusia, cât și China să caute alternative pentru diminuarea expunerii la deciziile de politică ale Statelor Unite.
„Actualul val de achiziții ale băncilor centrale este diferit, pentru că este profund ancorat în geopolitică”, a explicat Ole Hansen, șeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank. Datele World Gold Council arată că băncile centrale au cumpărat peste 1.000 de tone de aur în fiecare din ultimii trei ani, față de o medie anuală de 400-500 de tone în deceniul anterior.
Aurul nu este singurul metal prețios care a înregistrat evoluții puternice în 2025. Argintul s-a scumpit cu aproximativ 146%, platina cu aproape 150%, iar paladiul cu circa 100%.
Analiștii economici consideră că metalele prețioase oferă investitorilor o formă de protecție într-un context global marcat de incertitudine, iar tendința ar putea continua și în 2026, pe fondul cererii susținute, al ofertelor mai limitate și al preocupărilor legate de deficitele bugetare și nivelurile ridicate ale datoriilor guvernamentale.