Emisar special al SUA, Steve Witkoff se va întâlni la Miami, joi, cu șeful Consiliului de Securitate Națională al Ucrainei, Rustem Umerov.
Anunțul a fost făcut, miercuri, de Casa Albă.
Întâlnirea are loc după ce o delegație condusă de Steve Witkoff a petrecut aproape 5 ore marți, la Moscova, într-o rundă de discuții cu președintele rus Vladimir Putin – negocieri despre care Kremlinul a spus că nu au produs „niciun compromis” pentru încetarea războiului din Ucraina, amintește BBC News.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că discuțiile – la care a participat și ginerele său, Jared Kushner – au fost „rezonabil de bune”, dar a precizat că este prea devreme pentru concluzii, deoarece „întotdeauna este nevoie de doi pentru un tango”.
Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sybhia, a spus că Rusia trebuie „să pună capăt vărsării de sânge”.
Întrebat dacă Witkoff și Kushner cred că Putin dorește cu adevărat să pună capăt războiului, Trump a răspuns: „[Putin] ar vrea să încheie războiul. Aceasta a fost impresia lor.”
Președintele Volodimir Zelenski declarase mai devreme că discuțiile dintre negociatorii americani și ucraineni vor avea loc „în zilele următoare”.
Într-un mesaj pe X, el a precizat: „Lumea simte clar că există o oportunitate reală de a pune capăt războiului.”
Totuși, liderul de la Casa Albă a adăugat că negocierile trebuie „susținute prin presiune asupra Rusiei”.
Divergențe persistente privind teritoriul și securitatea Ucrainei
Discuțiile ruso-americane de la Kremlin au urmat unei serii de întâlniri între SUA, Ucraina și liderii europeni, în contextul îngrijorării că proiectul de acord de pace ar favoriza prea mult cererile Moscovei.
Consilierul rus de politică externă, Iuri Ușakov, a declarat că „unele propuneri americane sunt mai mult sau mai puțin acceptabile”, dar altele au fost criticate de Putin.
Deși nu a detaliat, persistă două puncte majore de dezacord, anume soarta teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia și garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Kremlinul a transmis, miercuri, că perspectiva aderării Ucrainei la NATO a fost „o chestiune centrală” abordată la Moscova. Rusia se opune categoric, iar președintele american a semnalat în repetate rânduri că nu intenționează să permită aderarea Ucrainei la Alianță.
Iuri Ușakov a lăsat să se înțeleagă că poziția de negociere a Moscovei a fost întărită de recentele succese militare.
Comandanții ruși l-au informat pe președintele Putin că ar fi cucerit orașul strategic Pokrovsk și alte localități din estul Ucrainei. Luptele continuă însă, iar Rusia nu controlează întreaga localitate.
Potrivit datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), trupele ruse au avansat aproximativ 701 km² în noiembrie și controlează acum 19,3% din teritoriul Ucrainei.
Kremlinul a adăugat că Vladimir Putin este dispus să se întâlnească cu americanii „de câte ori va fi nevoie”.
Tensiuni crescânde între Moscova și cancelariile europene
Pe măsură ce relațiile Rusia–SUA par să se îmbunătățească, prăpastia dintre Moscova și Europa se adâncește.
Putin a acuzat Europa că sabotează relațiile dintre Rusia și SUA, avansează cereri imposibil de acceptat și blochează procesul de pace.
Șefii europeni resping, însă, acuzațiile. Oficialii britanici au catalogat mesajele lui Putin drept „încă o absurditate marca Kremlin”.
Miniștrii de externe ai NATO s-au reunit miercuri, la Bruxelles, unde secretarul general Mark Rutte a salutat faptul că au loc discuții de pace, dar că Ucraina trebuie menținută „în cea mai puternică poziție pentru a continua lupta”.
Europa pune capăt gazului rusesc până în 2027
UE a ajuns la un acord pentru întreruperea totală a importurilor de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat măsura drept „zorii unei noi ere”.
Acordul prevede interzicerea contractelor pe termen lung pentru gaz prin conducte, începând cu septembrie 2027, și interzicerea contractelor pe termen lung pentru LNG rusesc, din ianuarie 2027.
„Am ales securitatea și independența energetică pentru Europa. Fără șantaj. Fără manipulare de piață de către Putin”, a declarat Dan Jorgensen, comisarul european pentru Energie.
Comisia propune și un pachet de 90 de miliarde de euro pentru susținerea Ucrainei, incluzând finanțare militară și sprijin pentru serviciile de bază.
Planul implică fie o „taxă de reparații” folosind active rusești înghețate la Bruxelles, fie împrumuturi internaționale.
Belgia a fost reticentă, din cauza riscurilor legale. BCE s-a opus, afirmând că nu va garanta un astfel de împrumut.
ONU cere Rusiei să returneze copiii ucraineni deportați
Statele Unite ale Americii și alte 90 de țări au cerut miercuri, la ONU, ca Rusia „să asigure returnarea imediată, sigură și necondiționată a tuturor copiilor ucraineni transferați sau deportați cu forța”.
Guvernul ucrainean spune că peste 19.000 de copii au fost deportați în Rusia. Londra estimează că circa 6.000 dintre ei au fost trimiși în „tabere de reeducare”.
În 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, parțial pentru deportarea ilegală a copiilor. Kremlinul respinge acuzațiile.