Sesizarea a fost depusă, la începutul lunii septembrie, de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, luni, obiecția de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților.
CCR a stabilit că actul normativ, pentru care guvernul de coaliție condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea, este neconstituțional.
Ședința a fost organizată după două amânări succesive, din 24 septembrie şi 8 octombrie.
Sesizarea de necunostituționalitate a fost depusă, la începutul lunii septembrie, de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi.
„Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un <<nu>> răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, preciza ÎCCJ într-un comunicat la momentul respectiv.
Principalele critici formulate de Înalta Curte se referă la încălcarea principiului independenţei justiţiei, a securităţii juridice şi a legalităţii, la nerespectarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi la folosirea abuzivă a procedurii de angajare a răspunderii Guvernului.
Instanţa supremă mai invocă existenţa unor discriminări nejustificate şi ignorarea normelor de tehnică legislativă.
Premierul Ilie Bolojan a apărat proiectul în plenul reunit al Parlamentului, argumentând că „sistemul actual nu mai este sustenabil”. Șeful executivului a subliniat că, în prezent, „magistraţii români ies la pensie la 48-49 de ani, iar pensia medie depăşeşte 24.000 de lei, cu vârfuri de până la 35.000-40.000 de lei pentru foştii conducători de instanţe şi parchete”.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă de tranziţie de zece ani, la finalul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani – vârsta standard de pensionare în România. Vechimea necesară va creşte de la 25 la 35 de ani, iar cuantumul pensiei va fi plafonat la 70% din ultimul venit net”, a explicat premierul.
Potrivit lui Ilie Bolojan, „chiar şi cu această ajustare, pensiile magistraţilor rămân considerabile”, el subliniind că independenţa justiţiei „nu înseamnă privilegii fără limită, ci responsabilitate şi echitate faţă de restul societăţii”.
Decizia Curţii Constituţionale este aşteptată cu interes, întrucât va influenţa atât reforma pensiilor speciale, cât şi raporturile dintre puterea judecătorească şi executivul condus de Ilie Bolojan.
Opoziția consideră că premierul ar trebui să demisioneze dacă legea, pentru care guvernul și-a asumat răspunderea, va pica testul de constituționalitate.
Aliații săi politici nu consideră necesară o eventuală demisie.
Într-un interviu acordat Radio România Actualități, Ilie Bolojan a ezitat să comenteze scenariul demisiei și al unei eventuale candidaturi la Primăria Capitalei, post vacant din luna mai, când Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale.
Scrutinul pentru fotoliul de edil genera ar putea fi organizat pe final de noiembrie sau început de decembrie. Ilie Bolojan le va propune acest lucru partenerilor de coaliție.